Planul de concediu incepe de obicei cu locul si cu data plecarii. Abia apoi apare intrebarea care schimba tot: cine are grija de caine sau de pisica in zilele acelea? Unele familii il iau cu ele. Altele il lasa unei rude, unui vecin sau unei persoane de incredere.
In ambele cazuri, pregatirea se face din timp si pe hartie. Animalul nu stie ca urmeaza o vacanta. El cunoaste doar ora mesei si locul lui de dormit. Pentru o pisica, aceeasi punga de hrana uscata pisici ca acasa conteaza mai mult decat orice jucarie noua pusa in bagaj.
Calatoria in sine e partea scurta. Zilele de dinainte si cele de dupa cer mai multa atentie. Un bagaj facut cu cap si cateva instructiuni scrise clar schimba mult felul in care trece saptamana. Pentru animal, dar si pentru omul care il ingrijeste.
Bagajul care merge cu animalul
Bagajul unui caine sau al unei pisici seamana cu al unui copil mic. Are lucruri pentru masa, lucruri pentru somn si cateva obiecte care miros a casa. Patura veche, chiar daca arata ponosit, valoreaza mai mult decat una noua. Mirosul ei cunoscut il ajuta pe animal sa se aseze mai usor intr-un loc strain.
Tot ce face parte din ziua obisnuita merge in bagaj. Daca in rutina casei intra deja niste vitamine pentru caini, alese impreuna cu medicul veterinar, cutia lor se pune langa castron si lesa. Lucrurile de baza sunt putine:
- castroanele pentru apa si pentru masa, spalate dinainte
- hrana obisnuita, in cantitate suficienta pentru toate zilele
- lesa, hamul si pungile pentru plimbari
- litiera si nisipul cu care pisica e deja obisnuita
- patura de acasa si una sau doua jucarii cunoscute
Ordinea ajuta mult. Totul se strange intr-o singura geanta, separata de bagajul familiei. Asa nimic nu ramane uitat pe hol in dimineata plecarii, cand toata lumea se grabeste si cauta cheile masinii.
Foaia cu instructiuni de pe frigider
Explicatiile date in usa, cu bagajele in mana, se uita repede. O foaie scrisa si lipita pe frigider ramane acolo toata saptamana. Cine ingrijeste animalul o poate citi ori de cate ori are o nelamurire, fara sa sune familia plecata departe.
Pe foaie intra lucrurile mici care par de la sine intelese. Ora mesei, cat se pune in castron, unde sta punga cu recompense caini si in ce momente se scoate. Unii caini primesc o gustare doar dupa plimbarea de seara. Altii o asteapta cand intra cineva pe usa. O zi obisnuita se poate nota pe puncte:
- iesirea de dimineata si apa proaspata in castron
- prima masa, la ora cunoscuta de acasa
- un moment de joaca sau de liniste, dupa caz
- masa de seara si ultima plimbare
- culcusul pregatit, cu patura adusa de acasa
Pe aceeasi foaie se trec un numar de telefon al familiei si unul al unei rude din apropiere. Tot acolo se noteaza ce nu suporta animalul, de pilda aspiratorul pornit brusc sau usile trantite. Cine stie asta din timp evita multe momente tensionate.
Primele zile intr-o casa straina
Uneori animalul nu ramane acasa, ci se muta pentru cateva zile la o ruda sau la un prieten. Pentru o pisica, schimbarea asta e mai mare decat pare. Primele ore le poate petrece sub pat sau dupa canapea, privind de acolo. Multe pisici fac asa la inceput. Gazda nu trebuie sa o scoata cu forta.
Ajuta o camera mai linistita, cu lucrurile de acasa asezate dinainte. Castronul, patura si litiera stau in acelasi loc de la prima ora. Restul casei se descopera in ritmul animalului.
Cu un caine, lucrurile merg adesea mai simplu, mai ales daca plimbarile raman la orele cunoscute. Gazda nu are de facut nimic spectaculos. Ajunge sa fie prezenta, sa vorbeasca linistit si sa pastreze aceleasi reguli de la o zi la alta. Previzibil inseamna linistit.
Vacanta petrecuta impreuna cu animalul
Alte familii nu isi imagineaza concediul fara caine. Pentru ele, pregatirea incepe cu alegerea locului. Nu orice pensiune sau casa de vacanta primeste animale, iar regulile difera de la o gazda la alta. O intrebare pusa la rezervare scuteste multe surprize la sosire.
Drumul cere si el putina organizare. Pauzele se aleg dinainte, in locuri unde cainele poate cobori in siguranta si poate bea apa. Pisica sta de obicei in cusca de transport, cu o paturica stiuta asezata pe fund. Animalul nu se lasa singur in masina parcata, nici pentru cateva minute.
La destinatie, primul lucru e un colt doar al lui. Castronul, patura si jucaria de acasa se aseaza imediat, inainte de orice altceva. Restul bagajului poate astepta.
Rutina care calatoreste cu el
Vacanta schimba programul oamenilor. Se doarme mai mult, se iese seara, se mananca mai tarziu. Animalul nu are de unde sa stie de ce totul s-a mutat cu cateva ore. Pentru el, ora mesei ramane un reper fix al zilei.
De aceea, masa se da la ora de acasa, chiar daca familia e inca pe plaja sau la un restaurant. Hrana ramane aceeasi pe toata durata vacantei. Nu e momentul potrivit pentru un sortiment nou sau pentru gustari cumparate de pe drum. Schimbarile de felul acesta se fac acasa, in zile linistite, cand nimic nu se grabeste.
Plimbarea de seara se pastreaza si ea. Poate avea alt traseu, pe langa mare sau printre brazi. Ora ramane cea cunoscuta, iar cainele simte ca ziua lui are aceeasi forma.
Intoarcerea acasa si zilele de dupa
Revenirea e si ea o mica schimbare. Animalul care a stat la altcineva are nevoie de cateva zile ca sa se reaseze in ritmul casei. Unii vor sa stea tot timpul aproape de familie. Altii se plimba prin camere si miros totul din nou. Rabdarea ajuta.
Persoanei care l-a ingrijit i se cuvine un multumesc sincer. Merita intrebata cum au mers zilele si ce a observat. Unele detalii spuse de ea pot fi trecute pe foaia de pe frigider, pentru urmatoarea plecare.
Pe termen lung, fiecare concediu devine mai usor decat cel dinainte. Bagajul se face aproape din reflex, iar instructiunile sunt deja scrise. Animalul invata incet ca familia pleaca si se intoarce, iar plecarile devin o parte obisnuita din viata casei.