Izolarea podului necirculabil se face pe planșeul de deasupra ultimului nivel locuit, nu sub învelitoarea acoperișului. Podul rămâne astfel un spațiu rece și ventilat, iar căldura este oprită chiar la tavanul camerelor. Pentru o casă încălzită, grosimea obișnuită a vatei minerale este de 20–30 cm, așezată în două straturi, cu o barieră de vapori pe partea caldă a planșeului.
De ce se izolează planșeul și nu acoperișul?
Planșeul se izolează pentru că suprafața lui este mai mică decât cea a acoperișului, iar volumul podului nu mai trebuie încălzit inutil. Lucrarea este mai simplă și mai ieftină decât izolarea între căpriori, iar ventilarea naturală a podului protejează lemnul șarpantei de umezeală. Soluția se potrivește când podul este folosit doar pentru depozitare ușoară sau deloc.
Dacă se intenționează amenajarea unei mansarde, izolarea se mută la nivelul acoperișului, cu alte detalii de execuție. Decizia se ia înainte de lucrare, pentru că schimbarea ulterioară înseamnă refacerea completă.
Ce grosime de vată minerală se pune în pod?
Pentru un pod necirculabil se pun de regulă 20–30 cm de vată minerală, iar la casele cu cerințe energetice ridicate, chiar mai mult. Eficiența depinde de grosime și de conductivitatea termică a materialului, notată λ (lambda): cu cât valoarea este mai mică, cu atât materialul izolează mai bine.
| Grosime | Rezistență termică la λ = 0,040 | Rezistență termică la λ = 0,035 |
|---|---|---|
| 10 cm | 2,5 m²K/W | 2,9 m²K/W |
| 20 cm | 5,0 m²K/W | 5,7 m²K/W |
| 25 cm | 6,3 m²K/W | 7,1 m²K/W |
| 30 cm | 7,5 m²K/W | 8,6 m²K/W |
Rezistența termică se obține împărțind grosimea, în metri, la λ. Diferența dintre primii 10 cm și următorii este mare, dar fiecare strat adăugat aduce un câștig tot mai mic, motiv pentru care grosimile peste 30–35 cm se justifică rar într-o casă obișnuită.
Unde se pune bariera de vapori?
Bariera de vapori se pune pe partea caldă a izolației, adică între camera încălzită și vată. Rolul ei este să oprească vaporii de apă din locuință înainte ca aceștia să ajungă în izolație, unde s-ar putea condensa la contactul cu aerul rece din pod.
- La planșeele din lemn, bariera de vapori este esențială, iar foliile se suprapun cu cel puțin 10 cm și se lipesc cu bandă adecvată.
- La planșeele din beton armat, betonul frânează singur o mare parte din vapori, dar trecerile de țevi, coșul și marginile rămân puncte sensibile.
- Deasupra vatei nu se pune folie etanșă. Dacă este nevoie de protecție împotriva prafului sau a vântului, se folosește o membrană permeabilă la vapori.
Cum se așază vata în pod?
- Se verifică planșeul: fisurile și golurile din jurul țevilor și al cablurilor se etanșează.
- Se montează bariera de vapori, cu îmbinări lipite și racordată la pereți.
- Primul strat de vată se așază între grinzi, fără spații libere și fără a fi comprimat.
- Al doilea strat se așază perpendicular pe primul, ca să acopere grinzile și rosturile dintre plăci.
- Pentru accesul la coș sau la echipamente se montează o pasarelă din scânduri pe suporți, deasupra izolației.
- Trapa de acces se izolează și primește garnitură pe contur.
Vata comprimată sau udă își pierde o parte din capacitatea de izolare, de aceea peste ea nu se depozitează obiecte grele. La lucru se folosesc mănuși, ochelari și mască de praf.
De ce trebuie ventilat podul după izolare?
Podul trebuie ventilat după izolare pentru că devine mai rece, iar umezeala care pătrunde totuși în el trebuie să poată ieși. Gurile de aerisire de la streașină și de la coamă nu se astupă cu vată. Fără circulația aerului, condensul apare pe partea inferioară a învelitorii și pe lemnul șarpantei. Detaliile de ventilare ale acoperișului sunt descrise și în ghidul despre montajul corect al unui acoperiș nou.
Ce materiale se mai folosesc în afară de vata minerală?
În afară de vata minerală în rulouri sau plăci, se folosesc vata suflată, celuloza și plăcile rigide. Materialele suflate umplu bine golurile dintre grinzi și sunt practice în podurile joase, unde accesul este greu. Plăcile rigide sunt utile acolo unde se circulă ocazional, cu condiția comportării corespunzătoare la foc lângă coș. Izolarea podului este de regulă una dintre lucrările cu cel mai bun raport între cost și efect, aspect de care merită ținut cont la compararea sistemelor de încălzire și la evitarea greșelilor frecvente de economie de energie.
